Monthly Archives: Jan 2016

Numărul 91, 10 Ianuarie 2016

Standard

12489290_935551333208081_4353808921500974314_oSumar

Cătălina Constantinovici: Invitație la colaborare

Elena Maria Șorban: Cuvinte fără cântece: poezii de compozitoarea Veronica Anghelescu

Florin Răducanu: Colinde românești în context universal

Asociația “Fii în centru” Orăștie: Corul ,,Arhanghelii” din Orăştie la colindat în Maramureş

Matei Petru: Festivalul Coral “Cu noi este Dumnezeu”, Orăştie 2015

Mircea Valeriu Diaconescu: Opt cântece și piese corale pe versuri de Eminescu – compozitor, Mircea Valeriu Diaconescu

Natalia Chiciuc: 2015: Trei centenare în arta pianului

Noi apariții editoriale

Paul Leu: Recunoașterea oficială  numelui românesc

Sergiu Spiridon: 4MAGIC QUARTET

Simona Nicoletta Jidveanu: Respirația, în familia de cântăreți Garcia

Veronica Anghelescu: Muzica sacră a Albaniei

Music! Akil Koci: Gloria festiva

Music! Anthoine de Bertrand: Amour, donne-moy paix ou trève – Corul Medicilor, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Ariel RAMIREZ – Gloria şi Agnus Dei din Missa CRIOLLA – Corul Academic Radio, dirijor – Dan Mihai Goia

Music! Astor PIAZZOLLA – Balada para un loco – Corul Academic Radio, dirijor – Dan Mihai Goia

Francis Pilkington: Care For Thy Soul – Corul Medicilor, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Gheorghe Firca: Doamne, Strigat-am – Corul Ion Vidu

Music! Gjon Simoni: Suita din opera Mrika

Music! Iso-polifonia albaneză – documentar UNESCO

Music! Anonymus / Liviu Barbu: Down By The Riverside – Corul Medicilor, dirijor – Mircea Valeriu Diaconescu

Music! Pascal Bentoiu: Te slăvesc pe Tine, Părinte – Corala Bărbătască Te Deum Laudamus, Dirijor – Pr. Zaharia Matei

Music! Valentin Petculescu – Sonatina nr. 2 – Pian, Remus Manoleanu

Music! Veronica Anghelescu: Namo Amitabha

 

Imaginea numărului: Dumitru Ungureanu

12489290_935551333208081_4353808921500974314_o

Invitație la colaborare

Standard

1

 

Asociația culturală Vis de Artist vă invită să contribuiți la realizarea publica­ției ”Botoșani, oraș al muzicii europene”, vol. II. Volumul colectiv va cuprinde două secțiuni: una dedicată personalităților muzicale botoșănene1, cealaltă – muzicii europene.

Înscrierile se pot face până pe 21 februarie 2016, prin trimiterea unui rezumat (maximum 10 rânduri) în limba română la adresa visdeartist@yahoo.com. Taxa de participare este de 10 lei și se va achita, în săptămâna 23-27 februarie 2016, în contul Asociației RO 18 RNCB 0041085662310001, deschis la BCR Botoșani, cu mențiunea TAXĂ VOLUM.

Organizatorii își rezervă dreptul de a selecta materialele primite.

 

Studiul va avea următoarele coordonate:

– Titlul lucrării (Times New Roman 14, Bold, centrat);

– Prenume, nume (cu menționarea gradului didactic, Times New Roman 12, centrat);

– Numele instituției pe care o reprezentați și adresa ei (Times New Roman 12, centrat);

– E-mail (Times New Roman 12);

– Rezumatul în limba engleză (Times New Roman 12, italic);

– Cuvinte cheie (5): în limba română;

– Key Words (5): cuvintele cheie în limba engleză;

– Textul va fi redactat cu Times New Roman 12, la distanța de un rând și jumătate, margini de 2,5 cm (sus, jos, dreapta, stânga), dimensiunile maxime ale unei lucrări să fie de 6 pagini, exemplele și tabelele vor fi numerotate. Notele de subsol (Prenume, nume, titlul lucrării, editura, orașul, anul apariției, pagina) trebuie să se reflecte în bibliografia finală;

– Bibliografie în ordinea alfabetică a numelor autorilor (Times New Roman 12) NUME, PRENUME, titlul lucrării, orașul, editura, anul apariției.

Termenul de trimitere a lucrărilor este 20 martie 2016.

În cazul în care studiul depășește numărul de șase pagini, se va percepe o taxă de 5 lei/pagină, care va fi achitată fie în perioada de înscriere (23-27 februarie), fie în perioada 21-26 martie 2016.

Lansarea publicației va avea loc în data de 21 iunie 2016, de Ziua Europeană a Muzicii. Fiecare participant este invitat să-și susțină studiul și va primi câte un exemplar/ participare (in)directă.

Vă mulțumim!

 

 

Cu respect,

prof.dr. Cătălina Constantinovici,
președinta Asociației culturale Vis de Artist

* http://visdeartist.blogspot.ro/p/boto_25.html

* http://no14plusminus.ro/2015/07/10/volumul-colectiv-de-studii-botosani-oras-al-muzicii-europene/
* http://botosaniulcultural.blogspot.ro/2015/06/botosaniul-muzical-editia-2015.html

1 Vă prezentăm, orientativ, lista personalităților muzicale botoșănene, realizată de către voluntarii Vis de Artist (în ordine alfabetică), care este și va rămâne deschisă:

  1. ACÉL, Ervin (3.06.1935, Timișoara – 24 august 2006, Viena) – 1960-1963, profesor de pian, dirijor permanent al Filarmonicii botoșănene.
  2. ANDRIESCU, Maria (Popovici-Bâznoșanu) (6/18.09.1878, comuna Bâznoasa-Lunca, județul Botoșani – 2.03.1981, București).
  3. ANDRIESEI, Mihai (28.10.1906, comuna Brăeşti, judeţul Botoşani – 17.12.1981, Braşov).
  4. BOTEZATU, Petre (27.02.1911, Dorohoi, judeţul Botoşani – 1.12.1981, Iaşi).
  5. BUCESCU, Iulia (13.05.1935, comuna Sulița, județul Botoșani – 6.01.2015, Iași).
  6. CĂPĂȚÂNĂ, Silvia (11.03.1892, Dorohoi – ?).
  7. CIOMAC, Emanoil (5.02.1890, Botoşani -13.05.1962, Bucureşti).
  8. COCORĂSCU, Madeleine (22.07.1886, Botoșani – 6.08.1971, București).
  9. COJOCARU, Gheorghe (27.05.1928, satul Corjeuți, comuna Pomârla, județul Botoșani – 2002).
  10. CONSTANTINESCU, Constantin I. (pseudonim Costin Conduraş) (28.10.1903, Truşeşti, judeţul Botoşani – 22.02.1985, Iaşi).
  11. DAMIAN, Mihai (15.07.1954, la Botoşani).
  12. DANDARA, Liviu (3.12.1933, comuna Miorcani, judeţul Botoşani – 22.06.1991, Bucureşti).
  13. DECKER, Carol Anton (26.09.1857, Botoşani – 26.01.1908, Iaşi).
  14. DRON, Theo (Thodire) (2.03.1894, Darabani, judeţul Botoșani – 25.06.1977, Bucureşti).
  15. DUNCA-SCHIAU, Constanţa (16.02.1843, Botoşani – 192?, Bucureşti).
  16. ENESCU, George (7/19.08.1881, comuna Liveni-Vârnav, azi George Enescu, judeţul Botoşani – 4.05.1955, Paris).
  17. ENĂȘESCU, Dan (n. Botoșani).
  18. FILIP, Iancu (186?, Botoşani – 22.12.1897, Fălticeni, judeţul Suceava).
  19. FILIP, Vasile (1.03.1900, Botoșani – ?).
  20. FLEURY, Victor C.
  21. GHEORGHIAN, Iosif (29.08.1829 Botoșani – 25.01.1909 București).
  22. GHEORGHIU, Corneliu (n. 18.09.1924, Botoșani).
  23. HORCEAG, Savel (5.12.1898, sat Dorobanți, comuna Nicșeni, județul Botoșani – 19.07.1996, București).
  24. IONESCU, Dimitrie (”Moș Chintă”) (2.10.1850, comuna Fîntînele, județul Botoșani – 3?.08.1942, Mănăstirea Agafton, județul Botoșani).
  25. LUPU, Constantin (19.05.1951 Gâdinți, comuna Sagna, județul Neamț – 27.10.2013, Botoșani).
  26. MACOVEI, Grigore (23.01.1908, com. Lozna, jud. Botoșani – 3.08.1976, Suceava).
  27. PARASCHIV, Ilie (1830?, Botoșani – 1900? Botoșani).
  28. PARASCHIV, Nicolae (Neculai Paraschie) (1856, Botoșani – 1918, Botoșani).
  29. PINTILIE, Ștefan (9.12.1930, com. Bucecea, jud. Botoșani –  ?.10.1982, Suceava).
  30. POPESCU, Mariana (n.19 iulie 1949, Botoșani).
  31. POSLUŞNICU, Mihail Gr. (1/14.11.1871, Suceava – 30.01.1936, Botoșani).
  32. PRELIPCEAN, Ioan (28.12.1929, com. Horodnicul de Jos, jud. Suceava – 6,07.2012, Botoșani).
  33. PROTOPSALTUL Evstatie (14??, Cristeşti, judeţul Botoşani – 1556, Bistriţa, judeţul Suceava).
  34. SAINT-GEORGES, Alexandru (1854, satul Ionășeni, comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani – 30.04.1904, Iași).
  35. SAINT-GEORGES, Didia (Maria Alexandrina) (24.09.1888, Botoșani – 24.01.1979, București).
  36. SEVEREANU, Nicolae (14.10.1864, Flă­mânzi, jud. Botoșani – 8.03.1941, Buzău).
  37. TAMBERLICK, Enrico (Toma Cosma) (16.03.1820, Flămânzi, jud. Botoșani – 15.03.1899, Paris).
  38. ȚĂRANU, Andronic (1852, Botoșani – 03.1930, Botoșani).
  39. VITCU,  Dumitru (n.2.03.1940, com. Ibănești, jud. Botoșani).
  40. ZMEU, Ioan (30.01.1860, Botoșani – 28.04.1922, Curtea de Argeș).

Vă reamintim că în 2016 se împlinesc 135 ani de la nașterea lui George Enescu.

Cătălina Constantinovici

Cuvinte fără cântece: poezii de compozitoarea Veronica Anghelescu

Standard

 

IMG_8118Adâncimea și firescul metaforei se îmbină în placheta intitulată Predica adâncului lumii de Veronica Anghelescu (Sieben Publishing, București, 2007).

Așteptarea este una dintre temele-cheie ale volumului:

„Așteptând orice

adiere, așteptându-te

[…] Nu-mi lua așteptările” (p. 9) –

„unde ești unde ești

te aștept

unde sunt” (p. 46).

Conținutul poetic oscilează între „eu”, „tu” și „El”, iar timpul poetic este ziua de azi sau noaptea de acum, milioanele de ani sau vecii vecilor. Formele sunt cu versuri libere sau de poem în proză.

Răzbate calitatea de muziciană a autoarei:

…„nu e decât o singură lacrimă

ce și-a cântat brusc toate cântecele despre

Tine.

 

Mi-e dor – lacrima aceasta –

Tu.” (p. 18);

 

„am cântat tot ceea ce era interzis” (p.  39);

 

„A aștepta.

 

aceste stranii disonanțe ale viscolului

dintre zăpadă și mine

pe tine te aștept” (p. 48).

 

O carte pe care o țin la mine și din care îmi adap sufletul când îi e sete, descoperindu-i noi arome, la fiecare lectură. Uneori, „eu”, adică ea, sunt eu însămi:

„mai sunt puține ore până la darul răbdării

eu am văzut adâncul

[…]

 

eu un cal sălbatic

în pumnul strâns al nopții.” (p. 40).

Elena Maria Șorban

Colinde românești în context universal

Standard

1În numărul din decembrie al revistei No14PlusMinus anunțam că editura GrafoArt urmează să-mi publice o culegere de Colinde Românești rearmonizate în manieră Jazz și aranjate pentru pian. Pe 21 decembrie am avut lansarea culegerii în cadrul concertului sub egida Concerte Masonice – Coloana Armoniei pe care le realizează Marele Ordin Feminin Român al cărui Mare Maestru este doamna avocat Grațiela Bârlă.

Concertul a fost anunțat sub titulatura Christmas Jazz with Florin Raducanu &`Guests, invitată specială fiind conf.univ.dr. Dalila Cernatescu.

2Prima parte a concertului, pe care televizinea MOFR a pus-o la dispoziție și pe care o prezentăm și aici, a fost o expunere a colindelor rearmonizate pe care am realizat-o in duo cu Dalila Cernatescu, continuarea concertului urmând a fi prezentată odată cu apariția unui DVD pe care Marele Ordinin Feminin Român intenționează să-l editeze (ínvitații jazzmani au fost : Sebastian Mihai-saxofon tenor, Adrian Flautistu-contrabas și cubanezul Gilberto Ortega).

În cadrul prezentării publicației care a avut loc după concert, în holul central al Centrului Național de Artă Tinerimea Română, am prezentat câteva scheme grafice în care am realizat analogii între Retorică și Muzică, cu accent pe Arta improvizației. Cu acea ocazie, am promis să revin cu detalii și că o să public ideile analogice…3

4

În continuare, prezint o parte a acestor preocupări…

În cadrul incursiunilor ocazionale în spiritualitatea şi ezoterismul culturiilor: hindusă, dacică, egipteană, persană, ebraică precum şi în ezoterismul creştin, am reţinut o idee comună pe care aşa numitul Hermes Trismegistus, cel “de trei ori mare”, o evidenţiază în versetul al doilea din Tabula Smaragdina : “ ce e deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt; iar ce este dedesupt e la fel cu ceea ce este deasupra,  pentru a împlini, astfel, miracolul întregului”. În Kabbala ebraică, mai exact în „Cartea Misterului Pecetluit” din  Zohar  este explicată noţiunea de divinitate nemanifestată şi manifestată, prima aparţinând lumii Arhetipurilor cealaltă noţiune formând  lumea Manifestării. Lumea Arhetipurilor este  „Mintea universală”, Dumnezeu, Ain Soph, care are caracter imanent, adică există prin sine, nedeterminat de o cauză din afară. Acest caracter imanent al divinităţii îl găsim exprimat şi în Vechiul Testament, cînd “Dumnezeul biblic” se prezintă prin formula “ Eu sunt Cel ce sunt” sau “Eu sunt Cel ce este”, această formulă fiind cunoscută şi prin termenul “existence”. Prin sistemul sefirotic – „sefirot” fiind „canale” de energie divină, emanaţii prin care divinitatea nemanifestată interacţionează cu creaţia sa – se înţelege modul prin care ia naştere cosmosul. Sefirot mai sunt explicate ca manifestări ale divinităţii, ca un fel de “atribute” ale lui Dumnezeu. Aceste sefirot formează o entitate denumită Adam Qadmon sau “Kadmon”  care este aceeaşi entitate din ezoterismul hindus, denumită Puruscha, sau  Omul universal, sufletul lui Adam, sufletul primordial care conţine în sine toate sufletele. Ezoteriştii creştini au denumit această entitate Cristos Cosmic, în acest mod fiind mai uşor de înţeles cum omul a fost creat “după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”.

Analogia este un instrument de cunoaştere la baza căruia stă un important  procedeu tehnic  precum comparaţia care conduce către fenomenul cercetării pe baza stabilirii corespondenţelor dintre  obiecte, noţiuni, fenomene, etc.  Aplicând principiul analogic, în muzică, Lumea Arhetipală corespunde fazei locci topici inclusă în arta RetoriciiLocci topici, în muzică, este lumea ideilor încă nematerializate, o potenţă a creaţiei. Între această stare nematerializată a creaţiei şi momentul materializării şi al organizării formale a materialului sonor, există un “intercesor” , un mijlocitor, aşa numitul “Duh Sfânt”, rolul său în muzică fiind reprezentat de improvizaţie. Fără acest intercesor nu ar fi posibilă realizarea unităţii între lumea ideilor şi lumea materială sau a materiei care îmbracă diverse forme. Lipsa unităţii, reprezentată de realizarea acordului între mental şi somatic prin acest intercesor, aduce după sine dezechilibru, în artă fiind foarte interesant ilustrat de Umberto Eco în lucrarea “Istoria Urâtului”.

În acest context mai abordez o tematică, cea a ecumenismului, sensul fiind acela de universalitate, în cazul nostru, a limbajului muzical.  La baza acestui ecumenism stă noţiunea de sinteză, al cărei sens o explică plastic Andrei Pleşu în cartea Sensuri metafizice ale crucii, într-un dialog despre opera filosofului Rene Guenon. Pleşu explică diferenţa dintre sincretism – care “ansamblează formal fragmente incongruente, rezultatul fiind o juxtapunere neunitară de date, unificarea obţinută fiind artificială” – şi sinteză care “operează dinlăuntrul unităţii, ea nu unifică, ci confirmă unitatea deja existentă”.

În acest sens, simbioza classical – jazz – care stă la baza creaţiei componistice pe care o prezint în această lucrare, fiind o continuare a proiectului demarat în anii 1950 de către muzicienii de jazz – nu are un caracter sincretic ci unul sintetic, eforturile fiind în sensul regăsirii  unităţii limbajului muzical.

Astfel,  muzica secolului XX,  jazzul, începând din anii 1950, realizează o sinteză a muzicilor – atât a celor empirice cât şi a celor culte – intercesorul fiind improvizaţia muzicală, demersul practic pe care l-am realizat în acest concert constituind “demonstraţia” axiomei : improvizaţia = variaţia = muzica.

 

Fragment audio-video din concertul cu ocazia lansării Culegerii de Colinde Românești rearmonizate în manieră Jazz și aranjate pentru pian, invitată specială, Dalila Cernatescu. Film pus la dispoziție de Marele Ordin Feminin Român :

https://www.facebook.com/1009722422401754/videos/1075859405788055/

 

    În finalul articolului țin să subliniez – aparent, fără o legătură directă cu articolul – că este deosebit de important de înțeles rolul persoanei care se constituie “fondator”, “deschizător de drum” sau “pionier” precum și rolul celor care creează un sistem pus în slujba comunității… Este ușor să distrugem, dar este foarte greu să construim și, mai ales, să creăm ! De aceea, la început de an, trebuie să spunem că respectăm în mod deosebit ceea ce Veronica Anghelescu – directorul executiv și realizator al revistei No14PlusMinus – a realizat prin revista online, No14PlusMinus !

Florin Răducanu

Corul ,,Arhanghelii” din Orăştie la colindat în Maramureş

Standard

În perioada 19-20 decembrie 2015, corul ,,Arhanghelii” al catedralei ortodoxe din Orăştie a participat în cadrul unui turneu coral în Maramureş.

1.Biserica lemn Posta

Sâmbătă, 19 decembrie, corul ,,Arhanghelii” dirijat de drd. Ioan Marius Popa a participat la Festivalul de Colinde ,,Hristos se naşte slăviţi-L” desfăşurat în parohia Posta, Protopopiatul Ortodox Chioar.

2.Recital Colinde Posta

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Dr. Iustinian, episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului şi prin intermediul Sectorului Cultural şi Comunicaţii Media al Episcopiei mai sus amintite, corul bisericesc din Orăştie a fost distins cu ,,Diploma Sf. Ierarh Nectarie”. Trebuie menţionat faptul că la acest festival au participat peste 20 de formaţii corale din România şi din Republica Moldova.

3.Corul Arhanghelii din Orastie, dirijor Marius Popa

Corul Arhanghelii din Orastie, dirijor Marius Popa

Tot în această zi, la scurtă distanţă, corul ,,Arhanghelii” a onorat invitaţia Primăriei Comunei Fărcaşa de a participa la Festivalul Coral ,,Deschide uşa creştine”, ediţia a IX-a. Festivalul s-a desfăşurat pe durata a patru zile (17-20 decembrie) şi a reunit coruri prestigioase din Maramureş, corul ,,Arhanghelii” fiind invitat de onoare al acestei manifestări culturale. De asemenea, la finalul concertului, corul din Orăştie a fost distins cu Diploma Festivalului de la Fărcaşa acordată de autorităţile locale de aici.

4. Corul Arhanghelii din Orastie, dirijor Marius Popa

Corul Arhanghelii din Orastie, dirijor Marius Popa

La data de 20 decembrie, în Duminica dinaintea Naşterii Domnului, a Părinţilor după trup ai Domnului, corul dirijat de drd. Ioan Marius Popa a susţinut răspunsurile la Sfânta Liturghie la parohia ortodoxă din Tămaia. La finalul Sfintei Liturghii, corul ,,Arhanghelii” a susţinut un extraordinar concert de colinde din creaţia unor renumiţi compozitori români precum: Gheroghe Cucu, Valentin Teodorian, Radu Antofie, Alexandru Podoleanu, Paul Constantinescu sau Ioan Popa.

5.Premierea Corului Arhanghelii din Orastie

Premierea Corului Arhanghelii din Orastie

 

 

                                                Asociaţia ,,Fii în centru!” Orăştie